Între 14 și 16 iulie 2017, la Cluj-Napoca a avut loc Festivalul Turcesc, organizat pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”. Organizatorii au adus la Cluj muzică, dansuri și tradiții de pretutindeni, reprezentații artistice și standuri în care participanți din mai multe țări au expus costume, obiecte și mâncăruri tradiționale. Preparate tradiționale turcești precum Baklava, lokum (rahat), Gozleme și Kebab, Durum au fost la mare căutare, în compania dansurilor tradiționale din Anatolia. Doar că atașate acestora, cumpărătorii primeau grauit și un ziar al „Zaman – România”, pe care-l găsiți scanat în acest articol.

Despre Zaman

Ziarul Zaman (în traducere „Timpul”) a fost înființat în 1986 și este un cotidian de tradiție a presei din Turcia. În 2007, acesta nu doar că a fost cel mai citit și bine vândut ziar din țară, dar printre cele mai comercializate din întrega Europă, având 580,000 de abonați și o circulație luni-sămbătă de 681,000 de exemplare. Această ascensiune graduală și constantă a permis trustului să extindă aria de distribuție în alte țări din Balcani, Asia Centrală, Europa și chiar în Statele Unite ale Americii, cât și să sporească versiunile lingvistice în română, bulgară, kyrgâză, kazacă sau chiar turkmenă, vorbită în părți din nordul Siriei și a Irakului. Pentru limba engleză fiind dedicat un ziar separat al aceluiași trust, numit Today’s Zaman. Corespondenți și sedii importante ale publicație există în mai toate capitalele importante ale Europei și Asiei Centrale, cât și în SUA sau Rusia. Ziarul a fost și este o forță în societatea și mediul public puternic polarizat al Turciei, alături de Hurriyet, Daily Sabah și agenția Anadolu.

 

Turcia „profundă” și alianța, apoi divergența Hizmet-AKP

Cu toate că inițial, la începutul aniilor 2000, Zaman a susținut ascensiunea Partidului Justiției și Dezvoltării (AK Parti sau AKP), însă odată cu disesiunea dintre Hizmet (Serviciul)/ Mișcarea Gulen și nucleul dur al partidului, agravată de scandalul cu Serviciul de Informații (MiT) din 2012, procesele de corupție din 2013 cu Suleyman Aslan (directorul băncii Halkbank) și afaceriști iranieni, și implicit de demersul guvernului de a închide școlile afiliate cu Gulen . În consecință, redacția a adoptat o abordare de opoziție față de Erdogan, intrând imediat în vizorul guvernul și în planurile sale de suprimare a Mișcării Gulen.

În profunzime, rivalitate Erdogan și Gulen este puternic înrădăcinată în conceptul de stat în stat al Turciei („Deep state”), o dinamică infinit de complexă formată din zeci și sute de mecanisme informale și guvernamntale, legături dintre crima organizată, trafic de droguri, serviciile de securitate (inclusiv corpul JITEM) și politicieni, alianțe și trădări, evidențiată în urma scandalului din Șușurluk (1996). Jocurile politice din Turcia aflate la suprafață sunt insuficiente pentru a clarifica o situație și așa enigmatică, iar divergența Erdogan – Gulen este una paradoxală. Ambii au fost vânați în anii 90, când Erdogan a fost condamnat la închisoare pentru că a recitat un poem cu valențe islamice, încălcând legea, iar Gulen s-a autoexilat în SUA pe fondul presiunilor de atunci. Pentru mai mult de un deceniu, cei doi au fost aliați în mod natural tocmai pentru că ambii reprezintă fețe diferite ale aceleiași monezi, dar cu variații diferite ale islamului politic și prezentări contrastante; Erdogan continuă aplicația ideologiei Milii Goruș al mentorului său Erbakan, în timp ce Gulen preferă o abordare mistică și moderată, chiar asemănătoare sufii din prisma purificării interioare prin cultură, educație și tradiții – de unde și concentrarea resurselor sale spre școli și ONG-uri în susținerea culturii.

Intrarea în sediul ziarului Zaman din Istanbul, Turcia, 4 martie 2016, Stringer—Reuters

În 2016, guvernul de la Ankara a naționalizat ziarul Zaman în urma unei decizii judecătorești, condamnând legătura dintre redacție și Mișcarea Gulen, considerată teroristă în Turcia. Zaman a fost pus sub conducerea unor administratori ai statului, urmând un val de concedieri în rândul jurnaliștilor și înlocuirea acestora cu personal nou. La două zile după naționalizare, Zaman emite o nouă ediție fără nici o mențiune a evenimentelor petrecute și cu președintele Erdogan și noul pod peste Istanbul pe prima pagină. De atunci, tonul editorial al ziarului a devenit vizibil favorabil AKP.

Totuși, edițiile externe ale Zaman au fost ferite de influențele din Turcia devenind o mișcare de opoziție în exil fundamentate pe filiala din Germania. În Turcia, o parte a personalului concediat din Zaman după evenimentele din 27 iulie 2016, au înființat un alt ziar numit Yarina Bakis („Privire în Ziua de Mâine”), fiind și acesta închis în cadrul măsurilor luate în urma tentativei de lovitură de stat din 15/16 iulie 2016. Mișcarea Gulen a fost socotită de Ankara drept responsabilă pentru puciul eșuat din 2016, cauzând o serie fără precedent de epurări interne și dispute diplomatice cu SUA, ce refuză extrădarea acestuia.

 

Festivalul Turcesc din Cluj-Napoca

Primăria din Cluj-Napoca a amendat organizatorii Festivalului Turcesc cu 1,000 lei pentru distribuirea ziarului Zaman: „“Primaria Cluj-Napoca respinge orice implicare sau sustinere a activitatilor de distribuire de publicatii cu caracter politic de catre organizatorii Festivalului si le-a solicitat acestora pastrarea caracterului multicultural al manifestarii aprobate”, se arata in comunicat.

Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Lumina, Fundaţia Tuna și Şcoala Internaţională Spectrum, entități non-guvernamentale asociate cu Mișcarea Gulen.  Conform România Liberă, aceștia au refuzat să spună de ce au distribuit ziarul. Cu toate că evenimentul s-a desfășurat perfect legal și s-a bucurat de o mare popularitate în rândul participanților, Mișcarea Gulen este o considerată ca fiind o organizație teroristă în Turcia, iar distribuția ziarelor putea declanșa o dispută diplomatică între cele două state, fără a minimaliza importantul aport împotriva măsurilor cu potențial autoritar ori anti-democratic ale guvernului de la Ankara.

Ziarul  conține 15 pagini integral în limba română și cu un evident croi anti-Erdogan și pro-Gulen; prima pagină, de exemplu, prezintă un interviu tradus al clericului Fetullah Gulen oferit ziarului The Washington Post și titrat „Turcia pe care nu o mai recunosc”, acompaniat de alte articole precum „În Turcia lui Erdogan, mai rău ca-n România lui Ceaușescu”, „Încălcarea drepturilor omului asupra Hizmet-ului după puciul eșuat” și „Fetullah Gulen și mișcarea socială Hizmet”.

Conform Adevărul, reprezentații diplomatici ai Turciei în Cluj-Napoca s-au pronunțat pe acest subiect: „Am luat cunoştinţă despre incident. Momentan nu avem o reacţie oficială. Pe măsură ce se mai clarifică situaţia vom reveni”, a declarat pentru „Adevărul” Eunice Cociorvan, de la Biroul de Presă al Ambasadei Turciei la Bucureşti. „Nu stiu despre ce incident vorbiţi. Nu am avut nicio legătură cu organizatorii. Probabil că Primăria a avut un temei legal pentru a-i amenda pe aceştia”, a susţinut Vasile-Andrei Vita, om de afaceri şi consulul onorific al Turciei la Cluj de 10 ani.
Transylvania Intelligence vă prezintă ziarul scanat în întregime:
Gulen

 

Please follow and like us: